Mănăstirile Căldărușani, Snagov și Țigănești

O plimbare de primavară prin împrejurimile Bucureștiului: Mănăstirile Căldărușani, Snagov și Țigănești.

Am ieșit din București pe Șosesaua Colentina, apoi Șoseaua Andronache, am traversat centura Bucureștiului și am mers tot înainte trecând prin Ștefănești. La întoarcere, către București am ales varianta clasică DN1.

Primul obiectiv a fost la Mănăstirea Căldărușani. La Mănăstirea de călugări de la Căldărușani eram deja la a doua vizită. Iată 5 motive pentru care merită vizitată:

Este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Muntenia. Încă dinainte ca Matei Basarab să construiască la 1638 mănăstirea din piatră, pe aceste meleaguri a existat o sihăstrie de călugari.
Este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură bisericească din Muntenia, iar arhitectura bisericii cu trei turle este asemanatoare cu cea a Mănăstirii Dealu.
Peisajul – Lacul Căldărusani care înconjuară lăcasul oferă o priveliște frumoasă. Însuși numele mănăstirii este dat de relieful zonei – ca o căldare.
Legenda spune că Matei Basarab dorea să ridice în mijlocul Codrilor Vlăsiei o adevărată cetate, înconjurată pe trei laturi de un lac.
Mănaăstirea a fost vestită prin școala sa de copiști iar la 1834, a găzduit tipografia Ungrovlahiei de la București.

Al doilea obiectiv, Mănăstirea Snagov, a fost atracția principală din punctul meu de vedere. Iată și de ce:

Legenda mormântului lui Vlad Țepeș. Conform legendei, după moartea lui Vlad Țepeș, în urma bătăliei cu turcii din 1476, călugării mânăstirii i-au gasit trupul și l-au înmormântat crestinește pe ascuns și fără nici un fast din cauza dominației turcești.
Adevărul nu poate fi însă stabilit cu precizie. Mormântul de la Snagov conține osemintele unui bărbat îmbrăcat în straie scumpe, însă istoricii infirmă ipoteza Snagovului și afirmă că mormântul său ar putea fi mai degrabă la ctitoria sa de la Comana.
Pe această insulă a murit, în decembrie 1662, Constantin Catacuzino, victimă a intrigilor boierilor în lupta sa pentru domnie.

Istoria bisericii de pe lac. Deși prima atestare documentară este facută la 1408, descoperirile arheologice au scos la iveală urme ale unei străvechi așezări dacice.

Ctitorită de Mircea Cel Batran, frumoasa mănăstire de pe insulă a fost refăcută și de către alti domnitori, precum, Vlad Țepeș și Mircea Ciobanu. Vlad Țepeș a comandat construirea unui zid de apărare, a unui pod, a unei închisori pentru trădători și tâlhari și a unui tunel pe sub apă. Astăzi, din vechile clădiri se mai păstrează doar biserica cea mare, clopotnița, o fântână și o serie de ruine ale chiliilor și ale închisorii.

Prima carte în limba română cu litere latine (Orânduiala slujbei Sfinților Constantin și Elena) a fost tipărită aici în timpul lui Constantin Brâncoveanu care a înființat aici una din tipografiile sale de cea mai bună calitate.

Pe lângă rolul de tipografie, Mănăstirea Snagov a avut și rol bancar, fiind “bănie”, adică unul din locurile de batere a monedei din Valahia.

A fost folosită și ca loc de refugiu de către Nicole Balcescu și capii revoluției de la 1848, iar în timpul Revoluției de la 1821 podul de lemn care lega insula de țărmul lacului a fost incendiat de către turci. Se spune că podul a ars o zi și o noapte, întinzând un drum de flăcări peste luciul apei. În 2010 podul de lemn a fost înlocuit cu unul de fier.

După secularizarea averilor mănăstirești, în anul 1864, călugării de la Mănăstirea Snagov au părasit insula, chiliile și biserica intrînd în paraginită.

O altă legendă spune că pe locul mănăstirii din insulă s-ar fi aflat o alta, mai veche și mai frumoasă care în timpul unei furtuni s-ar fi scufundat în lac. De aceea se spune că atunci când bate tare vântul se aud clopotele sunând din adâncuri.

Un alt motiv pentru care se merită drumul este Lacul Snagov precum și Palatul de la Snagov. Palatul se poate vedea în zare de pe insulă și de pe podul către insulă.

Ultimul obiectiv a fost Mănăstirea Țigănești. Iată 5 motive pentru care merită și ea o vizită:

Peisajul este la fel de pitoresc ca și în cazul celorlalte mănăstiri. Mănăstirea Țigănești, este înconjurată de un curs de apă cunoscut sub numele de Lacul Maicilor.
Istoria o legă de Mănăstirea Căldărușani deoarece călugarii din Schitul Țigănești se aflau în orânduirea Mănăstirii Căldărușani. Acum mănăstirea care poartă numele boierului care a ctitorit-o este de maici.
Arhitectura. Partea superioară a fațadelor este împodobită cu medalioane din mozaic. Fosta biserică de lemn, ce devenise neîncapatoare a fost demolată iar în locul ei putem admira actuala biserică.
Cimitirul și micuța biserică din cimitir construită în stil post brâncovenesc. În cimitir se pot adira frumoase monumente funerare vechi precum cel al familiei Diamandescu, realizat de sculptorul Carol Stork.
Atelierele de țesătorie în care sunt lucrate haine preoțești și broderii din matase vegetală, cu fir de aur și argint. În aceste ateliere a fost lucrată broderia pentru Sala Maură, din Castelul Peleș.