Biserici fortificate transilvanene (I)
Petrecand mini concediul de 1 mai la Sibiu, ne-am propus ca în ultima zi sa vedem o parte din cetăţile transilvănene, mergand pe drumul Sibiu – Medias – Sighisoara.
Pe acest traseu am întâlnit o salbă de biserici fortificate. O salbă atat la figurat cat si la propriu pentru ca, la cativa kilometri de Medias am întâlnit pe marginea drumului veritabilii ţigani sibieni. Cu pălării mari, cu mustăţi stufoase si taraba plină de vase din alamă, podoabe si obiecte vechi. Am optat, am stat de vorba, am negociat si ne-au oferit si o scurta lectie de istorie (istorie a lor în acele locuri, dar si un pic de “how it’s made”). O experienţă interesantă.
Acum revenind la scopul vizitei mele prin aceste meleaguri: cetăţile transilvanene.
Fenomenul bisericilor fortificate întâlnit pe teritoriul colonizat de saşi din sudul Transilvaniei este unic în arhitectura Europei atât ca amploare (se estimează că au existat în jur de 300 de cetăţi), cât şi prin diversitatea soluţiilor arhitecturale adoptate.
Pe acest traseu am întâlnit o salbă de biserici fortificate. O salbă atat la figurat cat si la propriu pentru ca, la cativa kilometri de Medias am întâlnit pe marginea drumului veritabilii ţigani sibieni. Cu pălării mari, cu mustăţi stufoase si taraba plină de vase din alamă, podoabe si obiecte vechi. Am optat, am stat de vorba, am negociat si ne-au oferit si o scurta lectie de istorie (istorie a lor în acele locuri, dar si un pic de “how it’s made”). O experienţă interesantă.
Acum revenind la scopul vizitei mele prin aceste meleaguri: cetăţile transilvanene.
Fenomenul bisericilor fortificate întâlnit pe teritoriul colonizat de saşi din sudul Transilvaniei este unic în arhitectura Europei atât ca amploare (se estimează că au existat în jur de 300 de cetăţi), cât şi prin diversitatea soluţiilor arhitecturale adoptate.
Cauzele construirii unui atât de mare număr de biserici fortificate ţin de problemele apărării teritoriului împotriva popoarelor migratoare. Iniţial măsurile de protecţie erau primitive: şanţuri adânci, cu sau fără apă, garduri de pământ, lemn, etc. Pe parcursul secolelor XIV-XVI obştele săseşti şi-au construit cetăţi mici ca dimensiuni, dar puternic întărite. Majoritatea au folosit ca punct central biserica – pentru că era cea mai durabilă şi bine amplasată construcţie din zonă, dar şi pentru că „Numele Domnului este turn, cel neprihănit fuge în el şi stă la adăpost”.
Făurite de mâinile dibace şi neobosite ale meşterilor saşi (aduşi în Transilvania pentru apărarea fruntariilor imperiului maghiar cândva în cursul sec. al XII-lea), bisericile evanghelice fortificate stau drept mărturie istoriei locurilor şi a oamenilor.
Ce am mai observat în aceste sate, este modul în care oamenii îşi cultivau pămantul. Fiecare sătean îşi cultiva parcela sa de teren, cu tractorul sau cu carul tras de animale. Din kilometru în kilometru vedeam activitate pe campurile din dreapta sau din stanga noastră. Citind pe internet, acum la întoarcere din drumetie, am desoperit ca aceste sate sunt caracterizate de un sistem specific de cultivare al terenului.
Toate aceste aşezări săseşti ne povestesc nouă celor veniţi mai pe urmă de timpuri zbuciumate şi de civilizaţia săsească, cea care a contribuit decisiv la făurirea istoriei Ardealului.
Cetăţile vizitate sunt: Sura Mare, Slimnic, Rusi, Seica Mare, Agarbiciu, Axente Sever, Valea Viilor, Mosna, Bazna, Darlos, Atel, Biertan, Sarosu pe Tarnave, Dumbraveni, Danes.
Făurite de mâinile dibace şi neobosite ale meşterilor saşi (aduşi în Transilvania pentru apărarea fruntariilor imperiului maghiar cândva în cursul sec. al XII-lea), bisericile evanghelice fortificate stau drept mărturie istoriei locurilor şi a oamenilor.
Ce am mai observat în aceste sate, este modul în care oamenii îşi cultivau pămantul. Fiecare sătean îşi cultiva parcela sa de teren, cu tractorul sau cu carul tras de animale. Din kilometru în kilometru vedeam activitate pe campurile din dreapta sau din stanga noastră. Citind pe internet, acum la întoarcere din drumetie, am desoperit ca aceste sate sunt caracterizate de un sistem specific de cultivare al terenului.
Toate aceste aşezări săseşti ne povestesc nouă celor veniţi mai pe urmă de timpuri zbuciumate şi de civilizaţia săsească, cea care a contribuit decisiv la făurirea istoriei Ardealului.
Cetăţile vizitate sunt: Sura Mare, Slimnic, Rusi, Seica Mare, Agarbiciu, Axente Sever, Valea Viilor, Mosna, Bazna, Darlos, Atel, Biertan, Sarosu pe Tarnave, Dumbraveni, Danes.
Mai multe detalii despre ele am găsit pe site-urile de mai jos:
http://www.sibiuplace.ro/atractii-turistice-sibiu?page=1
http://www.medievale.ro/index.asp
http://www.sibiuplace.ro/atractii-turistice-sibiu?page=1
http://www.medievale.ro/index.asp
.JPG)
