Palatul de langa noi. Palatul Mogosoaia
Numele provine de numele văduvei boierului Mogoș care deţinea pământul pe care a fost construit. Timp de 120 de ani acesta s-a aflat în posesia familiei Brâncoveanu, iar apoi a trecut în proprietatea familiei Bibescu.
Ideal pentru a-l vizita pentru prima oară sau pentru cei care au mai fost este ideal pentru o plimbare, o joacă sau un picnic printre arborii seculari de pe malul stang al raului Colentina.
Palatul, construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil arhitectural românesc renascentist (brâncovenesc), îmbina armonios elementele venețiene cu cele otomane. După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie, averea familiei a fost confiscată de otomani iar palatul a fost transformat în han. Răscumpărat de domnitorul Ștefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului și a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea.
Anii nu au trecut prea usor pe langa zidurile palatului. Prima lovitură a venit în timpul războiului ruso-turc, apoi revoluţia din 1821 a lăsat urme adanci în zidurile clădirii. În 1832, palatul a rămas moștenire Zoei Mavrocordat și, prin căsătoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, a trecut în familia acestuia și a fost renovat între 1860–1880 de Nicolae Bibescu, care a construit și cavoul familiei în parcul palatului, și vila Elchingen din apropiere. Palatul a fost administrat în continuare de familia Bibescu care, însă, s-a mutat în vila cea nouă iar clădirea veche a rămas nelocuită. În 1911 palatul a fost vandut lui George-Valentin Bibescu, care l-a oferit drept cadou de nuntă soției sale, Martha.
Martha Bibescu a reluat lucrările de renovare după 1920, cheltuind mare parte din averea adunată din cărțile pe care le-a scris. Palatul a fost reinaugurat, astfel, în 1927,iar unele lucrări interioare continuând până în 1935.
În 1949, palatul a fost naționalizat si până în 1957, clădirea a fost devastată iar colecțiile de artă furate. Abia în 1957 palatul a devenit sediul secției feudale a Muzeului Național de Artă, fiind restaurat începând cu 1977.
Complexul conține:
- clădirea propriu-zisă
- curtea palatului
- turnul de veghe
- cuhnia (bucătăria)
- casa de oaspeţi
- serele
- ghețăria
- cavoul familiei Bibescu
- biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curții.
Palatul adapostea apartamentele familiei princiare la primul etaj, de unde se ajungea direct din curte pe o scară exterioară ce dă într-un balcon amplasat pe fațadă.
La parter se aflau camerele servitorilor, iar la subsol o pivniță cu un tavan format din patru domuri.
Fațada dinspre lac este și ea una aparte cu o logie de inspirație venețiană, cu trei arcade.
Cuhnia (bucătăria brâncovenească) cu cele patru turnuri de aerisire.
Serele Palatului Mogoșoaia au fost construite după 1890, de arhitecți francezi și sunt încă folosite pentru cultura florilor și ca atelier de educație plastică pentru copii.
Ghețăria servea la stocarea pe timpul verii a gheții aduse din lacul Mogoșoaia, aflat în apropiere.
Biserica „Sfântul Gheorghe” se află în afara zidurilor palatului, lângă turnul porții. Ctitorită de Constantin Brâncoveanu și terminată în 1688, cu puțin timp înainte ca ctitorul ei să devină domnitor, ea adăposteștemormântul lui George-Valentin Bibescu, precum și tabloul votiv ce-i reprezintă pe Constantin Brâncoveanu și pe cei patru fii ai săi.
Casa de oaspeți isi asteapta vizitatorii cu un restaurant si o terasa placuta.
Merita o vizita. Plimbare placuta.
http://www.traseeromania.ro/palatul-mogosoaia-ansamblul-brancovenesc-pe-raul-colentina/
http://www.palatebrancovenesti.ro/ro/
.JPG)
